O explozie de proporţii a avut loc în Kaşmirul indian. O bombă a explodat sub un pod şi a provocat numeroase victime.
Vom reveni cu detalii
joi, 26 martie 2009
SUA fac concesii Rusiei in privinta scutului antiracheta
Statele Unite s-au declarat dispuse sa amane incarcarea rachetelor de interceptare din Polonia si sa nu doteze radarul din Cehia cu capacitati de urmarire a unor tinte din Rusia, pentru a convinge aceasta tara sa accepte proiectul scutului american antiracheta, informeaza cotidianul rus Kommersant, citat de NewsIn.
Dupa ce mult vreme s-a opus vehement ideii unui scut american din Europa de Est, Rusia este pregatita in prezent sa il accepte, o schimbare de pozitie care intervine dupa ce Statele Unite s-au declarat dispuse sa faca o serie de concesii. Este vorba despre o promisiune scrisa de a nu incarca rachetele de interceptare, de a nu dota radarul din Cehia cu capacitati de urmarire a unor tinte pe teritoriul Rusuiei si de a permite accesul inspectorilor rusi la bazele scutului. Pe langa aceste propuneri concrete, americanii ar fi dispusi, de asemenea, sa nu insiste pentru integrarea Ucrainei si Georgiei in NATO, afirma Kommersant.
"Am discutat despre ceea ce s-a propus in octombrie. Martie este o luna mai optimista. Ce a fost a fost", a spus Lavrov, rezumand rezultatele negocierilor de marti cu secretarul de stat american Condoleezza Rice si al apararii Robert Gates, la care a fost prezent si ministrul rus al apararii Anatoli Serdiukov.
A trecut mult timp de cand oficialii americani au avut parte de o atitudine atat de prieteneasca din partea gazdelor lor ruse, comenteaza Kommersant, adaugand ca in mod evident in reuniunea de marti s-au facut propuneri decisive. Aparand in fata jurnalistilor americani luni seara, Gates a spus ca a fost surprins de bunavointa cu care i-au primit Vladimir Putin si succesorul sau, Dmitri Medvedev.
Rusia ar putea permite un al treilea sistem
de rachete in Europa
Marti, Lavrov a repetat ca "planul de a desfasura un al treilea sistem de rachete in regiunea Europei creeaza un risc" pentru tara sa, recunoscand insa ulterior ca, din moment ce intentiile americane sunt serioase, Rusia nu le va sta in cale, daca va primi garantii ca securitatea sa nu este amenintata.
Principala cerere a Rusiei a fost ca Statele Unite sa fie de acord sa faca in scris promisiunile pe care le-au facut verbal in octombrie. in primul rand ca scutul nu va incepe sa functioneze - de exemplu rachetele de interceptare nu vor fi gata de lansare - pana cand nu va exista confirmarea ca rachetele balistice iraniene sunt capabile sa ajunga in Europa. in al doilea rand, ca radarul din Cehia nu va putea sa urmareasca tinte din Rusia si, in al treilea rand, ca specialistii rusi vor avea acces la bazele din Polonia si Cehia.
Partea rusa afirma ca aceste propuneri au fost facute de Statele Unite verbal anul trecut, dar nu au fost incluse in propunerile scrise facute ulterior, lucru recunoscut de Condoleezza Rice. Potrivit lui Gates, Putin a primit bine propunerile, dar acestea urmeaza sa fie studiate aprofundat de experti.
si "cadrul strategic" al relatiilor bilaterale propus de americani este destinat sa sprijine indirect proiectul scutului. Administratia americana are nevoie de acest document pentru a arata ce succese a obtinut in relatiile cu Rusia si pentru a permanentiza schimbarile obtinute. Pe de alta parte, documentul este deosebit de important pentru scut, pe care urmeaza sa il mentioneze, cu atat mai mult cu cat doi dintre candidatii la Casa Alba au intentia de a reanaliza proiectul.
Presedintii Putin si Bush isi vor confirma acordul cu privire la scut si vor aproba un document comun final la summitul NATO de la Bucuresti, al carui succes este deosebit de important pentru administratia Bush. Astfel incat, potrivit surselor Kommersant, pe langa compromisul cu privire la scut, Statele Unite sunt dispuse sa faca si altele, in special sa nu forteze includerea Ucrainei si Georgiei in Planul de actiuni in vederea aderarii la NATO. La Casa Alba, se considera ca aderarea celor doua foste republici sovietice la NATO va ramane o prioritate pentru urmatorul presedinte, asa incat acestea pot fi invitate sa adere la orice alt summit. in prezent insa, Bush are probleme mai presante de rezolvat, conchide Kommersant.
Dupa ce mult vreme s-a opus vehement ideii unui scut american din Europa de Est, Rusia este pregatita in prezent sa il accepte, o schimbare de pozitie care intervine dupa ce Statele Unite s-au declarat dispuse sa faca o serie de concesii. Este vorba despre o promisiune scrisa de a nu incarca rachetele de interceptare, de a nu dota radarul din Cehia cu capacitati de urmarire a unor tinte pe teritoriul Rusuiei si de a permite accesul inspectorilor rusi la bazele scutului. Pe langa aceste propuneri concrete, americanii ar fi dispusi, de asemenea, sa nu insiste pentru integrarea Ucrainei si Georgiei in NATO, afirma Kommersant.
"Am discutat despre ceea ce s-a propus in octombrie. Martie este o luna mai optimista. Ce a fost a fost", a spus Lavrov, rezumand rezultatele negocierilor de marti cu secretarul de stat american Condoleezza Rice si al apararii Robert Gates, la care a fost prezent si ministrul rus al apararii Anatoli Serdiukov.
A trecut mult timp de cand oficialii americani au avut parte de o atitudine atat de prieteneasca din partea gazdelor lor ruse, comenteaza Kommersant, adaugand ca in mod evident in reuniunea de marti s-au facut propuneri decisive. Aparand in fata jurnalistilor americani luni seara, Gates a spus ca a fost surprins de bunavointa cu care i-au primit Vladimir Putin si succesorul sau, Dmitri Medvedev.
Rusia ar putea permite un al treilea sistem
de rachete in Europa
Marti, Lavrov a repetat ca "planul de a desfasura un al treilea sistem de rachete in regiunea Europei creeaza un risc" pentru tara sa, recunoscand insa ulterior ca, din moment ce intentiile americane sunt serioase, Rusia nu le va sta in cale, daca va primi garantii ca securitatea sa nu este amenintata.
Principala cerere a Rusiei a fost ca Statele Unite sa fie de acord sa faca in scris promisiunile pe care le-au facut verbal in octombrie. in primul rand ca scutul nu va incepe sa functioneze - de exemplu rachetele de interceptare nu vor fi gata de lansare - pana cand nu va exista confirmarea ca rachetele balistice iraniene sunt capabile sa ajunga in Europa. in al doilea rand, ca radarul din Cehia nu va putea sa urmareasca tinte din Rusia si, in al treilea rand, ca specialistii rusi vor avea acces la bazele din Polonia si Cehia.
Partea rusa afirma ca aceste propuneri au fost facute de Statele Unite verbal anul trecut, dar nu au fost incluse in propunerile scrise facute ulterior, lucru recunoscut de Condoleezza Rice. Potrivit lui Gates, Putin a primit bine propunerile, dar acestea urmeaza sa fie studiate aprofundat de experti.
si "cadrul strategic" al relatiilor bilaterale propus de americani este destinat sa sprijine indirect proiectul scutului. Administratia americana are nevoie de acest document pentru a arata ce succese a obtinut in relatiile cu Rusia si pentru a permanentiza schimbarile obtinute. Pe de alta parte, documentul este deosebit de important pentru scut, pe care urmeaza sa il mentioneze, cu atat mai mult cu cat doi dintre candidatii la Casa Alba au intentia de a reanaliza proiectul.
Presedintii Putin si Bush isi vor confirma acordul cu privire la scut si vor aproba un document comun final la summitul NATO de la Bucuresti, al carui succes este deosebit de important pentru administratia Bush. Astfel incat, potrivit surselor Kommersant, pe langa compromisul cu privire la scut, Statele Unite sunt dispuse sa faca si altele, in special sa nu forteze includerea Ucrainei si Georgiei in Planul de actiuni in vederea aderarii la NATO. La Casa Alba, se considera ca aderarea celor doua foste republici sovietice la NATO va ramane o prioritate pentru urmatorul presedinte, asa incat acestea pot fi invitate sa adere la orice alt summit. in prezent insa, Bush are probleme mai presante de rezolvat, conchide Kommersant.
Noi incidente în Kosovo
14 persoane au fost rănite în această dimineaţă după un schimb de focuri la Pristina, capitala Kosovo. Incidentul s-a produs
într-o cafenea care era locul de intalnire al amatorilor de jocuri de noroc, a anunţat poliţia kosovară, citată de AFP.
Reprezentanţii poliţiei au mai precizat că mai mulţi necunoscuţi au intrat in cafenea ăi au deschis focul asupra proprietarului acesteia, rănind trei clienţi ăi nouă trecători. Unul dintre agresori a fost şi el ranit.
Atacul a avut loc într-una dintre zonele cele mai aglomerate ale Pristinei, pe strada Bill Clinton, unde se află un centru de afaceri ultramodern, acolo fiind şi o zonă unde îşi au "cartierul general" mai multe organizatii criminale.
într-o cafenea care era locul de intalnire al amatorilor de jocuri de noroc, a anunţat poliţia kosovară, citată de AFP.
Reprezentanţii poliţiei au mai precizat că mai mulţi necunoscuţi au intrat in cafenea ăi au deschis focul asupra proprietarului acesteia, rănind trei clienţi ăi nouă trecători. Unul dintre agresori a fost şi el ranit.
Atacul a avut loc într-una dintre zonele cele mai aglomerate ale Pristinei, pe strada Bill Clinton, unde se află un centru de afaceri ultramodern, acolo fiind şi o zonă unde îşi au "cartierul general" mai multe organizatii criminale.
Canada recunoaşte independenţa Kosovo
Canada şi-a anunţat marţi decizia de a recunoaşte Kosovo ca stat independent, relatează AP.
Ottawa a recunoscut marţi Kosovo, care şi-a proclamat unilateral independenţa în urmă cu o lună, a anunţat şeful diplomaţiei canadiene, Maxime Bernier, subliniind că nu este vorba despre un "precedent". El a respins ideea potrivit căreia decizia ar putea avea implicaţii cu privire la provincia Quebec, estimând că situaţia fostei provincii sârbe este 'unică'.
Şi Bulgaria, Ungaria şi Croaţia recunosc Kosovo
Bulgaria, Ungaria şi Croaţia vor recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, au anunţat autorităţile celor trei ţări într-un comunicat comun.
Cele trei state vecine Serbiei au confirmat că vor recunoaşte Kosovo, o provincie populată majoritar de etnici albanezi.
Autorităţile bulgare au luat deja legătura cu ambasadorul sârb la Sofia şi l-au informat despre viitorul demers. Budapesta şi Zagreb vor anunţa recunoaşterea Kosovo după şedinţele de guvern de astăzi.
Ottawa a recunoscut marţi Kosovo, care şi-a proclamat unilateral independenţa în urmă cu o lună, a anunţat şeful diplomaţiei canadiene, Maxime Bernier, subliniind că nu este vorba despre un "precedent". El a respins ideea potrivit căreia decizia ar putea avea implicaţii cu privire la provincia Quebec, estimând că situaţia fostei provincii sârbe este 'unică'.
Şi Bulgaria, Ungaria şi Croaţia recunosc Kosovo
Bulgaria, Ungaria şi Croaţia vor recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, au anunţat autorităţile celor trei ţări într-un comunicat comun.
Cele trei state vecine Serbiei au confirmat că vor recunoaşte Kosovo, o provincie populată majoritar de etnici albanezi.
Autorităţile bulgare au luat deja legătura cu ambasadorul sârb la Sofia şi l-au informat despre viitorul demers. Budapesta şi Zagreb vor anunţa recunoaşterea Kosovo după şedinţele de guvern de astăzi.
Rusia respinge din nou planurile antirachetă ale Washingtonului
Misiunea pe care ar fi trebuit să o ducă la îndeplinire emisarii americani la Moscova a eşuat. Secretarul de stat Condoleezza Rice, dar şi şeful Pentagonului, Robert Gates, s-au dus la Kremlin într-o misiune a „ultimei şanse” de înţelegere cu Rusia în privinţa scutului antirachetă. De rezultatul negocierilor putea depinde inclusiv venirea lui Vladimir Putin la summitul NATO din România. Însă, deşi auspiciile păreau favorabile în urma tatonării viitorului preşedinte rus Dmitri Medvedev, care aprecia că „un compromis este posibil”, după întâlnirea cu actualul şef al Federaţiei Ruse, discuţiile au apărut într-o altă lumină.
Atât surse din anturajul lui Robert Gates, cât şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, au indicat că „divergenţele dintre Rusia şi SUA pe tema scutului antirachetă rămân”, relatează Associated Press. Medvedev le-a spus celor doi care au ţinut să îi ia „pulsul” că doreşte să „stabilească o bază pentru continuitatea relaţiilor ruso-americane”. Mai exact, că va urma în liniile principale politica preşedintelui Putin, comentează Kommersant. Cu toate acestea, emisarii au stabilit că cei doi preşedinţi se vor întâlni faţă în faţă la summitul NATO pentru a stabili detalii posibile doar la acest nivel, potrivit aceleiaşi surse.
Oficial, şeful Pentagonului a subliniat că sistemul
antirachetă „nu va constitui o ameninţare” la adresa Rusiei. Însă este cea de-a doua vizită americană în exact acelaşi format, în decurs de şase luni, care se soldează cu un eşec. „Au trecut şase luni şi credem că la unele capitole putem pune punctul pe i şi să ajungem la o înţelegere”, a explicat Putin. Putin nu s-a referit însă la problema scutului antirachetă american, ci la Tratatul privind reducerea armelor strategice. Totuşi, de această dată, Condoleezza Rice şi Robert Gates au avut parte de o retorică mai calmă a preşedintelui rus, care nu s-a abţinut să mai vorbească de o nouă eră a Războiului Rece şi de „poliţistul mondial” SUA.
Ruşi în Afganistan, monedă de schimb?
Oricum, în ultima vreme, Rusia a mai marcat o victorie diplomatică. Cu ajutorul europenilor, problema aderării Georgiei şi Ucrainei la NATO (idee extrem de criticată de Moscova) a fost amânată pe termen nederminat. SUA au recunoscut deja neoficial că au făcut anumite „concesii” Rusiei – sperând să tempereze poziţia Rusiei faţă de planul american. În urmă cu câteva zile, cotidianul polonez Gazeta Wyborcza relata că Rusia s-ar fi oferit să ajute forţa NATO din Afganistan – ISAF – şi să trimită un contingent rusesc în teatrul de operaţiuni, dacă organizaţia nord-atlantică renunţă la a încuraja Ucraina şi Georgie să adere.
Mai mult, potrivit sursei poloneze, Rusia ar fi gata să pună la dispoziţia aliaţilor şi căile de acces spre Afganistan de pe teritoriul său, dar şi spaţiul aerian şi chiar baza sa militară din Uzbekistan. Momentul ar fi unul mai mult decât oportun, trupele NATO făcând faţă unor atacuri tot mai puternice ale talibanilor, în timp ce membrele alianţei refuză să-şi suplimenteze trupele.
România sprijină aderarea Georgiei, indiferent de poziţia internaţională
Preşedintele Senatului României – Nicolae Văcăroiu, aflat într-o vizită la Tbilisi, a promis georgienilor sprijin pentru integrarea euroatlantică. El a subliniat
, potrivit Rompres, că discuţiile cu georgienii s-au axat pe demersul Georgiei în procesul de aderare la NATO, în perspectiva summitului de la Bucureşti. „Georgia are o susţinere constantă din partea noastră pentru a-şi îndeplini acest obiectiv binemeritat în privinţa unui salt în NATO”, a spus Văcăroiu.
Atât surse din anturajul lui Robert Gates, cât şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, au indicat că „divergenţele dintre Rusia şi SUA pe tema scutului antirachetă rămân”, relatează Associated Press. Medvedev le-a spus celor doi care au ţinut să îi ia „pulsul” că doreşte să „stabilească o bază pentru continuitatea relaţiilor ruso-americane”. Mai exact, că va urma în liniile principale politica preşedintelui Putin, comentează Kommersant. Cu toate acestea, emisarii au stabilit că cei doi preşedinţi se vor întâlni faţă în faţă la summitul NATO pentru a stabili detalii posibile doar la acest nivel, potrivit aceleiaşi surse.
Oficial, şeful Pentagonului a subliniat că sistemul
antirachetă „nu va constitui o ameninţare” la adresa Rusiei. Însă este cea de-a doua vizită americană în exact acelaşi format, în decurs de şase luni, care se soldează cu un eşec. „Au trecut şase luni şi credem că la unele capitole putem pune punctul pe i şi să ajungem la o înţelegere”, a explicat Putin. Putin nu s-a referit însă la problema scutului antirachetă american, ci la Tratatul privind reducerea armelor strategice. Totuşi, de această dată, Condoleezza Rice şi Robert Gates au avut parte de o retorică mai calmă a preşedintelui rus, care nu s-a abţinut să mai vorbească de o nouă eră a Războiului Rece şi de „poliţistul mondial” SUA.
Ruşi în Afganistan, monedă de schimb?
Oricum, în ultima vreme, Rusia a mai marcat o victorie diplomatică. Cu ajutorul europenilor, problema aderării Georgiei şi Ucrainei la NATO (idee extrem de criticată de Moscova) a fost amânată pe termen nederminat. SUA au recunoscut deja neoficial că au făcut anumite „concesii” Rusiei – sperând să tempereze poziţia Rusiei faţă de planul american. În urmă cu câteva zile, cotidianul polonez Gazeta Wyborcza relata că Rusia s-ar fi oferit să ajute forţa NATO din Afganistan – ISAF – şi să trimită un contingent rusesc în teatrul de operaţiuni, dacă organizaţia nord-atlantică renunţă la a încuraja Ucraina şi Georgie să adere.
Mai mult, potrivit sursei poloneze, Rusia ar fi gata să pună la dispoziţia aliaţilor şi căile de acces spre Afganistan de pe teritoriul său, dar şi spaţiul aerian şi chiar baza sa militară din Uzbekistan. Momentul ar fi unul mai mult decât oportun, trupele NATO făcând faţă unor atacuri tot mai puternice ale talibanilor, în timp ce membrele alianţei refuză să-şi suplimenteze trupele.
România sprijină aderarea Georgiei, indiferent de poziţia internaţională
Preşedintele Senatului României – Nicolae Văcăroiu, aflat într-o vizită la Tbilisi, a promis georgienilor sprijin pentru integrarea euroatlantică. El a subliniat
, potrivit Rompres, că discuţiile cu georgienii s-au axat pe demersul Georgiei în procesul de aderare la NATO, în perspectiva summitului de la Bucureşti. „Georgia are o susţinere constantă din partea noastră pentru a-şi îndeplini acest obiectiv binemeritat în privinţa unui salt în NATO”, a spus Văcăroiu.
Avion-spion doborât în Abhazia
Autorităţile republicii separatiste georgiene Abhazia, au afirmat că au doborât marţi, deasupra Mării Negre, un avion-spion fără pilot, dar nu sunt sigure cui să i-l atribuie, informează AFP.
"Am avertizat în mai multe rânduri partea georgiană şi i-am cerut să pună capăt zborurilor de recunoaştere în Abhazia", a declarat preşedintele separatist abhaz Serghei Bagapch, susţinând că aparatul
doborât este georgian. Georgia a dezminţit însă informaţia. "Niciun avion georgian nu a fost doborât de separatişti. Totul nu este decât o dezinformare", a comunicat Ministerul Apărării georgian.
Autorităţile abhaze au arătat ziariştilor bucăţi din fuselajul unui avion, afirmând că le-au recuperat din mare şi că aparatul doborât este de "fabricaţie israeliana", informează agenţia Ria Novosti.
După victoria să asupra forţelor guvernamentale georgiene, în urma războiului din 1992-1993, Abhazia este de fapt independenţa, dar fără să fie recunoscută oficial de vreo ţară, nici măcar de Rusia care a susţinut-o în timpul conflictului. Moscova a avertizat Georgia, că nu îi va permite o secesiune definitivă de Abhazia şi Osetia de Sud, în cazul în care va adera la NATO.
"Am avertizat în mai multe rânduri partea georgiană şi i-am cerut să pună capăt zborurilor de recunoaştere în Abhazia", a declarat preşedintele separatist abhaz Serghei Bagapch, susţinând că aparatul
doborât este georgian. Georgia a dezminţit însă informaţia. "Niciun avion georgian nu a fost doborât de separatişti. Totul nu este decât o dezinformare", a comunicat Ministerul Apărării georgian.
Autorităţile abhaze au arătat ziariştilor bucăţi din fuselajul unui avion, afirmând că le-au recuperat din mare şi că aparatul doborât este de "fabricaţie israeliana", informează agenţia Ria Novosti.
După victoria să asupra forţelor guvernamentale georgiene, în urma războiului din 1992-1993, Abhazia este de fapt independenţa, dar fără să fie recunoscută oficial de vreo ţară, nici măcar de Rusia care a susţinut-o în timpul conflictului. Moscova a avertizat Georgia, că nu îi va permite o secesiune definitivă de Abhazia şi Osetia de Sud, în cazul în care va adera la NATO.
Acord eşuat SUA-Rusia
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat ieri că Washingtonul şi Moscova nu au ajuns la niciun acord în legătură cu scutul american antirachetă şi Tratatul privind reducerea numărului armelor strategice (START), care expiră în 2009.
La sfârşitul discuţiilor purtate la Moscova cu secretarul american de stat Condoleezza Rice şi secretarul apărării Robert Gates, Lavrov a precizat totuşi că aştepta, de la Washington, „propuneri importante“, formulate în scris, pentru evitarea erorilor de comunicare apărute în întâlnirile anterioare.
La sfârşitul discuţiilor purtate la Moscova cu secretarul american de stat Condoleezza Rice şi secretarul apărării Robert Gates, Lavrov a precizat totuşi că aştepta, de la Washington, „propuneri importante“, formulate în scris, pentru evitarea erorilor de comunicare apărute în întâlnirile anterioare.
Putin neclintit in fata SUA
In pofida tonului pozitiv afisat de delegatia americana, tandemul Rice-Gates a decolat, ieri, de la Moscova fara a bifa obiectivele de pe agenda celei de-a doua vizite in Capitala rusa din ultimele sase lui, punctand insa o intrevedere cu Opozitia si societatea civila locale, de natura sa irite Kremlinul.
Cele doua zile petrecute de sefa diplomatiei americane, Condoleezza Rice, si seful Pentagonului, Robert Gates, la Moscova, nu au avut efectul scontat, gazdele ruse dovedindu-se a fi de neclintit in privinta scutului antiracheta al SUA destinat eventualelor amenintari balistice din directia Iranului si Coreei de Nord.
Desi oaspetii americani au preferat sa-si pastreze pana in ultimul moment optimismul, secretarul Apararii, Robert Gates, declarandu-se, ieri, chiar "surprins" de tonul pozitiv al discutiilor cu gazele
ruse, bilantul vizitei menite sa dea tonul bilateralei Bush-Putin ce va avea loc in contextul summit-ului NATO de la Bucuresti, dar si sa tatoneze terenul in perspectiva iminentei rocade Putin-Medvedev, a fost cu totul altul, potrivit presei ruse. "Rice si Gates au venit la Moscova degeaba", titra Pravda in prima zi a vizitei celor doi la Moscova, anticipand esecul noilor consultari ruso-americane pe tema scutului american antiracheta ce urmeaza sa fie amplasat in Europa, de altfel confirmat, ieri, de Interfax. "Problema ramane in continuare valabila si consta in faptul ca americanii nu renunta la planurile lor de a desfasura un sistem
antirachite in Europa de Est", nota agentia de presa rusa, in contextul in care secretarii americani au prezentat, ieri, omologilor rusi un document propunand noi "cadre strategice" pentru relatiile bilaterale americano-ruse, tinut insa departe de ochii publicului. Intrevederea tandemului Rice-Gates cu ministii rusi de Externe, Serghei Lavrov, si al Apararii, Anatoli Serdiukov, a fost precedata, luni, de reuniuni separate cu presedintele Vladimir Putin si succesorul sau la Kremlin, Dmitri Medvedev.
Opozitia, la raport
Agenda emisarilor lui Bush nu s-a limitat insa la contactele cu Administratia Putin, secretarii americani intalnindu-se, ieri, cu reprezentantii Opozitiei si ai societatii civile ruse.
Intrevederea se pare ca a fost insa atent filtrata, in contextul in care pe lista invitatilor asteptati la micul-dejun cu sefa diplomatiei americane si seful Pentagonului, gazduit de Ambasada SUA la Moscova, nu s-au regasit nici unul dintre criticii marcanti ai regimului de la Kremlin.
Astfel, fostul premier Mihail Kasianov si fostul campion mondial la sah Garry Kasparov au absentat de la intalnirea cu Condoleezza Rice, alaturi de mai multi activisti pentru drepturile omului, transmite Reuters. "Nu numai ca nu am fost invitata, ci nici macar nu am aflat despre (manifestare)", a declarat Tatiana Loksina, membra a Human Rights Watch. Purtatorul de cuvant al misiunii diplomatice americane din Capitala rusa a refuzat sa comenteze incidentul. Intrebata daca aceasta etapa a vizitei sale la Moscova ar putea irita Kremlinul, sefa diplomatiei de la Washington nu a exclus posibilitatea, exprimandu-si, pe de alta parte, speranta ca Rusia va cunoaste "o perioada de tranzitie in privinta drepturilor omului" in perioada mandatului lui Dmitri Medvedev la Kremlin.
Cele doua zile petrecute de sefa diplomatiei americane, Condoleezza Rice, si seful Pentagonului, Robert Gates, la Moscova, nu au avut efectul scontat, gazdele ruse dovedindu-se a fi de neclintit in privinta scutului antiracheta al SUA destinat eventualelor amenintari balistice din directia Iranului si Coreei de Nord.
Desi oaspetii americani au preferat sa-si pastreze pana in ultimul moment optimismul, secretarul Apararii, Robert Gates, declarandu-se, ieri, chiar "surprins" de tonul pozitiv al discutiilor cu gazele
ruse, bilantul vizitei menite sa dea tonul bilateralei Bush-Putin ce va avea loc in contextul summit-ului NATO de la Bucuresti, dar si sa tatoneze terenul in perspectiva iminentei rocade Putin-Medvedev, a fost cu totul altul, potrivit presei ruse. "Rice si Gates au venit la Moscova degeaba", titra Pravda in prima zi a vizitei celor doi la Moscova, anticipand esecul noilor consultari ruso-americane pe tema scutului american antiracheta ce urmeaza sa fie amplasat in Europa, de altfel confirmat, ieri, de Interfax. "Problema ramane in continuare valabila si consta in faptul ca americanii nu renunta la planurile lor de a desfasura un sistem
antirachite in Europa de Est", nota agentia de presa rusa, in contextul in care secretarii americani au prezentat, ieri, omologilor rusi un document propunand noi "cadre strategice" pentru relatiile bilaterale americano-ruse, tinut insa departe de ochii publicului. Intrevederea tandemului Rice-Gates cu ministii rusi de Externe, Serghei Lavrov, si al Apararii, Anatoli Serdiukov, a fost precedata, luni, de reuniuni separate cu presedintele Vladimir Putin si succesorul sau la Kremlin, Dmitri Medvedev.
Opozitia, la raport
Agenda emisarilor lui Bush nu s-a limitat insa la contactele cu Administratia Putin, secretarii americani intalnindu-se, ieri, cu reprezentantii Opozitiei si ai societatii civile ruse.
Intrevederea se pare ca a fost insa atent filtrata, in contextul in care pe lista invitatilor asteptati la micul-dejun cu sefa diplomatiei americane si seful Pentagonului, gazduit de Ambasada SUA la Moscova, nu s-au regasit nici unul dintre criticii marcanti ai regimului de la Kremlin.
Astfel, fostul premier Mihail Kasianov si fostul campion mondial la sah Garry Kasparov au absentat de la intalnirea cu Condoleezza Rice, alaturi de mai multi activisti pentru drepturile omului, transmite Reuters. "Nu numai ca nu am fost invitata, ci nici macar nu am aflat despre (manifestare)", a declarat Tatiana Loksina, membra a Human Rights Watch. Purtatorul de cuvant al misiunii diplomatice americane din Capitala rusa a refuzat sa comenteze incidentul. Intrebata daca aceasta etapa a vizitei sale la Moscova ar putea irita Kremlinul, sefa diplomatiei de la Washington nu a exclus posibilitatea, exprimandu-si, pe de alta parte, speranta ca Rusia va cunoaste "o perioada de tranzitie in privinta drepturilor omului" in perioada mandatului lui Dmitri Medvedev la Kremlin.
Legea martiala in Kosovo
NATO a ordonat fortelor de ordine sarbe sa nu mai patruleze prin orase si a ocupat sectiile de politie
NATO a plasat practic provincia Kosovo sub legea martiala dupa ce a ordonat politiei locale sarbe sa-si suspende activitatile. Politistilor sarbi li s-a cerut sa isi parcheze masinile si sa nu mai patruleze prin orase, informeaza Reuters. Avand in vedere faptul ca fortele de politie ale ONU au fost deja retrase din nordul provinciei Kosovo inca din cursul zilei de luni, practic aceasta zona locuita de sarbi se afla in prezent sub controlul trupelor franceze, belgiene si spaniole din cadrul NATO prezente la fata locului.
"KFOR a pus Mitrovica sub legea martiala", a precizat pentru Reuters o sursa din serviciile de securitate. La principala sectie de politie din Kosovska Mitrovica masinile de politie ale sarbilor erau pazite de blindate belgiene. "In urma evenimentelor de ieri (ciocnirile dintre sarbi si politia ONU, n.red.) KFOR a preluat autoritatea asupra zonei de nord din Mitrovica si a ocupat sectiile de politie. Am primit ordin de la fortele ONU sa stam acasa pana cand vom fi rechemati", a declarat pentru Reuters capitanul Milija Milosevici.
Romanii n-au intervenit
Un ofiter de politie ucrainean din cadrul fortelor ONU din Kosovo a murit din cauza ranilor suferite in ciocnirile violente cu sarbii inregistrate luni, informeaza Mediafax. Ministerul de Interne de la Kiev a confirmat aceasta informatie si a precizat ca numarul ucrainenilor raniti in confruntari a ajuns la 20, fata de 14, cum se anuntase anterior. NATO si ONU au sustinut ca sarbii au utilizat arme automate si grenade de mana in aceste confruntari, cele mai grave de la proclamarea independentei Kosovo, la 17 februarie. Sarbii protestari, din randul carora au fost raniti peste 150, au afirmat ca au folosit doar pietre. Pe de alta parte, presa sarba de ieri aplauda faptul ca militarii romani din KFOR si ONU nu au participat la interventia in forta.
Tensiuni diplomatice
Ambasadorul Rusiei la NATO a reprosat Aliantei ca a folosit o "forta disproportionata" pentru evacuarea manifestantilor sarbi din tribunalele ONU de la Mitrovita, in nordul Kosovo, si a avertizat asupra riscului escaladarii situatiei. In timpul Consiliului NATO-Rusia, "am intrebat de ce s-a folosit o forta disproportionata impotriva manifestantilor, inclusiv femei si copii, care se aflau in cladire", a declarat ambasadorul Dmitri Rogozin. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat drept "amorala" incurajarea tendintelor "separatiste", cerand tarilor care au recunoscut independenta Kosovo sa mediteze la responsabilitatea lor fata de un proces calificat drept "periculos". "Vedeti ce se intampla in regiunea autonoma chineza Tibet, cum actioneaza separatistii acolo. Si albanezii din Macedonia cer deja un grad de autonomie care constituie primul pas spre independenta", a precizat seful diplomatiei ruse.
Spania arata spre "Capcana Kosovo"
Daca existau motive pentru ca Spania sa-si reconsidere actiunea in Kosovo, ciocnirile de luni de la Mitrovica au adus un nou argument, scrie presa spaniola citata de Rompres. Un gardian civil spaniol, membru al contingentului de politisti trimis de ONU, a fost ranit de o schija intr-o explozie intervenita in incidentele de la Mitrovica. Guvernul trebuie sa revizuiasca in profunzime sensul misiunii spaniole in Kosovo in contextul escaladarii pericolului in aceasta regiune, dupa ce comunitatea internationala - UE inclusiv - a secondat o secesiune care afecteaza dreptul international si care nu a fost si nici nu trebuie sa fie recunoscuta de Spania, se arata in influentul cotidian de dreapta spaniol ABC. Fortele NATO ar fi putut sa stie ca misiunea lor pacificatoare in Balcani se va lovi de proteste si sabotaje similare, ca estetica si procedura, celor suferite de tancurile sovietice trimise la Budapesta in 1956 si la Praga in 1968, se scrie intr-un material intitulat "Capcana Kosovo". Pentru sarbii din Kosovo, soldatii NATO sunt cei care contribuie la supunerea lor de catre majoritatea albanezo-kosovara. Independenta ar putea fi reclamata acum si de sarbii din Bosnia, turcii din Cipru si chiar separatistii basci si catalani. Fiind o chestiune de coerenta, executivul ar trebui sa retraga cei 585 de soldati spanioli din Kosovo in loc sa-i inlocuiasca in aprilie, conchide ABC.
NATO a plasat practic provincia Kosovo sub legea martiala dupa ce a ordonat politiei locale sarbe sa-si suspende activitatile. Politistilor sarbi li s-a cerut sa isi parcheze masinile si sa nu mai patruleze prin orase, informeaza Reuters. Avand in vedere faptul ca fortele de politie ale ONU au fost deja retrase din nordul provinciei Kosovo inca din cursul zilei de luni, practic aceasta zona locuita de sarbi se afla in prezent sub controlul trupelor franceze, belgiene si spaniole din cadrul NATO prezente la fata locului.
"KFOR a pus Mitrovica sub legea martiala", a precizat pentru Reuters o sursa din serviciile de securitate. La principala sectie de politie din Kosovska Mitrovica masinile de politie ale sarbilor erau pazite de blindate belgiene. "In urma evenimentelor de ieri (ciocnirile dintre sarbi si politia ONU, n.red.) KFOR a preluat autoritatea asupra zonei de nord din Mitrovica si a ocupat sectiile de politie. Am primit ordin de la fortele ONU sa stam acasa pana cand vom fi rechemati", a declarat pentru Reuters capitanul Milija Milosevici.
Romanii n-au intervenit
Un ofiter de politie ucrainean din cadrul fortelor ONU din Kosovo a murit din cauza ranilor suferite in ciocnirile violente cu sarbii inregistrate luni, informeaza Mediafax. Ministerul de Interne de la Kiev a confirmat aceasta informatie si a precizat ca numarul ucrainenilor raniti in confruntari a ajuns la 20, fata de 14, cum se anuntase anterior. NATO si ONU au sustinut ca sarbii au utilizat arme automate si grenade de mana in aceste confruntari, cele mai grave de la proclamarea independentei Kosovo, la 17 februarie. Sarbii protestari, din randul carora au fost raniti peste 150, au afirmat ca au folosit doar pietre. Pe de alta parte, presa sarba de ieri aplauda faptul ca militarii romani din KFOR si ONU nu au participat la interventia in forta.
Tensiuni diplomatice
Ambasadorul Rusiei la NATO a reprosat Aliantei ca a folosit o "forta disproportionata" pentru evacuarea manifestantilor sarbi din tribunalele ONU de la Mitrovita, in nordul Kosovo, si a avertizat asupra riscului escaladarii situatiei. In timpul Consiliului NATO-Rusia, "am intrebat de ce s-a folosit o forta disproportionata impotriva manifestantilor, inclusiv femei si copii, care se aflau in cladire", a declarat ambasadorul Dmitri Rogozin. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat drept "amorala" incurajarea tendintelor "separatiste", cerand tarilor care au recunoscut independenta Kosovo sa mediteze la responsabilitatea lor fata de un proces calificat drept "periculos". "Vedeti ce se intampla in regiunea autonoma chineza Tibet, cum actioneaza separatistii acolo. Si albanezii din Macedonia cer deja un grad de autonomie care constituie primul pas spre independenta", a precizat seful diplomatiei ruse.
Spania arata spre "Capcana Kosovo"
Daca existau motive pentru ca Spania sa-si reconsidere actiunea in Kosovo, ciocnirile de luni de la Mitrovica au adus un nou argument, scrie presa spaniola citata de Rompres. Un gardian civil spaniol, membru al contingentului de politisti trimis de ONU, a fost ranit de o schija intr-o explozie intervenita in incidentele de la Mitrovica. Guvernul trebuie sa revizuiasca in profunzime sensul misiunii spaniole in Kosovo in contextul escaladarii pericolului in aceasta regiune, dupa ce comunitatea internationala - UE inclusiv - a secondat o secesiune care afecteaza dreptul international si care nu a fost si nici nu trebuie sa fie recunoscuta de Spania, se arata in influentul cotidian de dreapta spaniol ABC. Fortele NATO ar fi putut sa stie ca misiunea lor pacificatoare in Balcani se va lovi de proteste si sabotaje similare, ca estetica si procedura, celor suferite de tancurile sovietice trimise la Budapesta in 1956 si la Praga in 1968, se scrie intr-un material intitulat "Capcana Kosovo". Pentru sarbii din Kosovo, soldatii NATO sunt cei care contribuie la supunerea lor de catre majoritatea albanezo-kosovara. Independenta ar putea fi reclamata acum si de sarbii din Bosnia, turcii din Cipru si chiar separatistii basci si catalani. Fiind o chestiune de coerenta, executivul ar trebui sa retraga cei 585 de soldati spanioli din Kosovo in loc sa-i inlocuiasca in aprilie, conchide ABC.
Dalai Lama, dispus să renunţe la scaun
Liderul spiritual tibetan asigură că revendicările călugărilor budişti nu ameninţă integritatea teritorială a Chinei.
Premierul chinez, Wen Jiabao, a declarat ieri că protestele violente din capitala Tibetului, Lhasa, au fost provocate şi organizate de către „clica“ celui de-al 14- lea Dalai Lama, Tenzin Gyatso, informează AFP.
„Au vrut să saboteze Jocurile Olimpice de la Beijing“, care se vor desfăşura peste cinci luni, a susţinut Jiabao, acuzându-l pe Dalai Lama că nu doreşte dialog paşnic şi autonomia Tibetului, aşa cum susţine, ci independenţa acestei regiuni. „Dacă Dalai Lama renunţă la independenţă şi recunoaşte faptul că Tibetul este parte inalienabilă a Chinei, precum Taiwanul, atunci uşa noastră este deschisă pentru un dialog cu el“, a subliniat
prim-ministrul chinez.
De la Dharamsala (India), unde se află în exil, Dalai Lama a dat asigurări că nu are nicio legătură cu violenţele din Lhasa şi s-a arătat dispus să renunţe la calitatea de lider spiritual al budiştilor tibetani dacă violenţele din Lhasa se vor extinde. „Violenţa este contrară naturii umane. Chiar dacă o mie de tibetani îşi sacrifică viaţa, acest lucru nu va rezolva nimic. Nu trebuie să lăsăm să se dezvolte sentimente antichineze“, a adăugat el.
Dalai Lama a răspuns acuzaţiilor premierului Wen Jiabao, propunând Beijingului să trimită anchetatori care să verifice activitatea comunităţii tibetane din exil. „Ne pot verifica birourile din exil... pot să-mi controleze pulsul, urina, scaunul, orice“.
Apeluri pentru boicot olimpic
Aproximativ 1.000 de persoane au manifestat ieri, la Lausanne, în faţa sediului Comitetului Internaţional Olimpic, denunţând represiunea chineză din Tibet. „Opriţi crimele în Tibet!“ şi „Domnule Rogge, tăcerea dumneavoastră îi ucide pe tibetani“, se putea citea pe banderolele demonstranţilor, în fruntea cărora se aflau mai mulţi călugări budişti. Preşedintele CIO, Jacques Rogge, a reacţionat cu prudenţă la evenimentele din Tibet, exprimându-şi speranţa că flacăra olimpică va traversa acest teritoriu în luna iunie.
MIZĂ STRATEGICĂ
China domină Asia de pe „acoperişul lumii“
Tibetul, acest veritabil „acoperiş al lumii“ strategic, permite Chinei să se impună în Asia, precizează mai mulţi analişti, citaţi de agenţia France Presse. Tibetul este foarte important pentru China din punct de vedere strategic şi militar, explică Andrew Fischer, economist la Institutul londonez de studii asupra dezvoltării. Odinioară zonă-tampon între britanici, Rusia şi China, Tibetul este acum o platformă de unde regimul de la Beijing domină întreaga Asie, spune cercetătoarea franceză Anne-Marie Blondeau. Nu trebuie însă uitate nici importantele resurse de apă ale Tibetului, aminteşte Blondeau.
Premierul chinez, Wen Jiabao, a declarat ieri că protestele violente din capitala Tibetului, Lhasa, au fost provocate şi organizate de către „clica“ celui de-al 14- lea Dalai Lama, Tenzin Gyatso, informează AFP.
„Au vrut să saboteze Jocurile Olimpice de la Beijing“, care se vor desfăşura peste cinci luni, a susţinut Jiabao, acuzându-l pe Dalai Lama că nu doreşte dialog paşnic şi autonomia Tibetului, aşa cum susţine, ci independenţa acestei regiuni. „Dacă Dalai Lama renunţă la independenţă şi recunoaşte faptul că Tibetul este parte inalienabilă a Chinei, precum Taiwanul, atunci uşa noastră este deschisă pentru un dialog cu el“, a subliniat
prim-ministrul chinez.
De la Dharamsala (India), unde se află în exil, Dalai Lama a dat asigurări că nu are nicio legătură cu violenţele din Lhasa şi s-a arătat dispus să renunţe la calitatea de lider spiritual al budiştilor tibetani dacă violenţele din Lhasa se vor extinde. „Violenţa este contrară naturii umane. Chiar dacă o mie de tibetani îşi sacrifică viaţa, acest lucru nu va rezolva nimic. Nu trebuie să lăsăm să se dezvolte sentimente antichineze“, a adăugat el.
Dalai Lama a răspuns acuzaţiilor premierului Wen Jiabao, propunând Beijingului să trimită anchetatori care să verifice activitatea comunităţii tibetane din exil. „Ne pot verifica birourile din exil... pot să-mi controleze pulsul, urina, scaunul, orice“.
Apeluri pentru boicot olimpic
Aproximativ 1.000 de persoane au manifestat ieri, la Lausanne, în faţa sediului Comitetului Internaţional Olimpic, denunţând represiunea chineză din Tibet. „Opriţi crimele în Tibet!“ şi „Domnule Rogge, tăcerea dumneavoastră îi ucide pe tibetani“, se putea citea pe banderolele demonstranţilor, în fruntea cărora se aflau mai mulţi călugări budişti. Preşedintele CIO, Jacques Rogge, a reacţionat cu prudenţă la evenimentele din Tibet, exprimându-şi speranţa că flacăra olimpică va traversa acest teritoriu în luna iunie.
MIZĂ STRATEGICĂ
China domină Asia de pe „acoperişul lumii“
Tibetul, acest veritabil „acoperiş al lumii“ strategic, permite Chinei să se impună în Asia, precizează mai mulţi analişti, citaţi de agenţia France Presse. Tibetul este foarte important pentru China din punct de vedere strategic şi militar, explică Andrew Fischer, economist la Institutul londonez de studii asupra dezvoltării. Odinioară zonă-tampon între britanici, Rusia şi China, Tibetul este acum o platformă de unde regimul de la Beijing domină întreaga Asie, spune cercetătoarea franceză Anne-Marie Blondeau. Nu trebuie însă uitate nici importantele resurse de apă ale Tibetului, aminteşte Blondeau.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
