vineri, 18 septembrie 2009

Asigurarea obligatorie auto - mai scumpa cu 50 la suta

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor discuta in aceste zile majorarea primei de asigurare auto obligatorie pentru 2003, cel mai probabil cu 50 la suta. Astfel, prima anuala pentru un autoturism Dacia ar putea ajunge la nivelul de 634.500 de lei. Presedintele CSA, Nicolae Crisan, argumenteaza cresterea neobisnuit de mare, peste rata inflatiei, prin faptul ca se vor dubla sumele maxime de despagubire (800 de milioane de lei pentru avarii si un miliard de lei pentru vatamari corporale). In acelasi timp, se pregateste terenul pentru 2004, cand asigurarea auto obligatorie la intern (RCA) va fi unificata cu cea de la extern (Carte Verde), ceea ce va genera o noua crestere a nivelului primei de asigurare. Noutatea in ce priveste RCA pe 2003 este ca pe chitantele de asigurare va fi inscris numarul de evenimente rutiere pentru care s-au acordat despagubiri de-a lungul unui an. In functie de acesta, din 2004 se vor practica procente de reducere din prima de asigurare pentru "buna purtare" la volan.

6.000 lei/km - tariful unic la taxi in Bucuresti

Reprezentantii firmelor bucurestene de taximetrie au decis, joi, intr-o sedinta comuna, instituirea unui tarif unic de 6.000 de lei/kilometru, incepand de luni, ca masura de combatere a pirateriei in domeniu. Decizia trecerii la tariful de 6.000 de lei pe kilometru a fost sprijinita de 27 din cele 28 de firme reprezentate la intrunire, insumand peste 6.000 de autoturisme cu licenta de transport in regim taxi in Bucuresti.

Kucima isi da cu usa in cap

Extinderea NATO in sud-estul Europei va insemna, pe de-o parte, stabilizarea valorilor occidentale in regiune si, pe de alta, difuzarea lor mai departe spre est, spre fostul spatiu sovietic. Acest proces nu va fi insa nici usor si nici rapid. Un exemplu concludent in acest sens este reactia dura si neavenita a Ucrainei fata de Romania de la inceputul saptamanii. Intr-un comunicat oficial, Kievul a afirmat ca are probleme de frontiera si a condamnat revendicarile teritoriale pe care le-ar avea Romania. Acest marait al diplomatiei lui Kucima a avut loc cu o saptamana inaintea summitului de la Praga, unde Romania are toate sansele sa primeasca o invitatie. Cineva de la Kiev si-a adus aminte, probabil, ca tarile care au probleme teritoriale cu statele vecine nu pot fi admise in NATO. Reactia Ucrainei vine din vremea in care Occidentul a sperat ca poate atrage aceasta tara mare ex-sovietica in sfera sa de influenta. America si Europa au avut dupa sfaramarea fostei URSS, in 1991, semne incurajatoare in privinta Ucrainei. Ea a acceptat dezarmarea nucleara, chiar daca a solicitat pentru aceasta miliarde de dolari. Dupa 1997, cu Eltin tot mai bolnav la Moscova, presedintele Leonid Kucima era invitat in toate capitalele lumii si incurajat sa inceapa reformele politice si economice intr-o tara fata de care Europa manifesta interes si intelegere. Plangerile lui Kucima, facute atunci la adresa Romaniei, reverberau imediat la Bucuresti. In fata Ucrainei, Romania nu era lasata sa mai spuna nimic. Increderea in Ucraina era atat de mare incat in '97, '98 Europa isi vedea granita de Est pe linia Polonia-Ucraina-Romania. Sperand sa fie admisa in NATO, in iulie 1997, la Madrid, Romania a negociat la repezeala Tratatul bilateral cu Ucraina, pe care presedintii Constantinescu si Kucima l-au semnat la 2 iunie 1997, la Neptun. In conformitate cu Europa moderna, frontiera dintre Romania si Ucraina ramanea aceea stabilita prin Pactul Ribbentrop-Molotov din 1940. In Europa de astazi, frontierele nu mai pot fi modificate. Tratatul bilateral nu vindeca ranile trecutului, dar lasa deschis viitorul. Au ramas totusi in litigiu doua prevederi absurde din perioada sovietica: regimul frontierei de stat in Delta Dunarii si platoul continental din jurul Insulei Serpilor, teritoriu ocupat abuziv de Ucraina. Prin Tratat s-a stabilit ca, daca vreme de doi ani nu se va ajunge la un consens, aceste probleme vor fi judecate de un tribunal international la Haga. Intre timp au avut loc 23 de runde de negocieri intre ministerele de Externe dintre cele doua tari. Ultima runda a avut loc chiar in aceasta saptamana la Kiev. A fost momentul cand Ucraina a dat publicitatii comunicatul aberant cu Romania si pretentiile teritoriale. Reactia Ucrainei poate fi explicata prin grava involutie petrecuta in aceasta tara in ultimii ani. Se pare ca Leonid Kucima nu si-a luat ca model nici Occidentul, nici Rusia lui Putin, ci Belarusul lui Lukasenko - tara unde exista astazi ultima dictatura din Europa. Venind dintr-un alt timp, Ucraina s-a apucat, in 2002, sa se planga de Romania la NATO, asa cum facea in '97. Presedintele Kucima a uitat ca lui si presedintelui Republicii Belarus, Lukasenko, li s-a interzis oficial sa participe la summitul oficial de la Praga. Kucima a ajuns un fel de Saddam Hussein european. El este acuzat ca a vandut arme Irakului si ca a ordonat uciderea unui ziarist ucrainean incomod. Avand sute de kilometri de granita comuna, Romania si Ucraina sunt, din nefericire, doua exemple total opuse de evolutie in tranzitie. Ucraina are probleme in a-si defini apartenenta la un tip de civilizatie si la un spatiu cultural. Romania merge, chiar daca mai incet decat altii, in NATO si Uniunea Europeana. Ucraina se indreapta spre totalitarism, intoleranta si criza economica profunda. Romania isi consolideaza democratia, se aliaza cu Ungaria si are o crestere economica sustinuta. Desigur ca nu Romania poate rezolva gravele probleme ale Ucrainei. Probabil ca in acest moment nici Kievul singur nu si le mai poate rezolva... Romania are insa interesul strategic ca Ucraina sa iasa din prapastie si sa reinceapa procesul de democratizare si reforma. Interesul este cu atat mai mare cu cat minoritatea romaneasca din tara vecina este numeroasa, iar in acest moment, conform standardelor romanesti si europene, ea este pur si simplu asuprita. Faptul ca si majoritatea ucraineana isi vede incalcate drepturile de regimul de la Kiev nu este o consolare la Bucuresti. Romania ar trebui sa ramana in continuare deschisa dialogului cu Ucraina, indiferent de comunicatele belicoase pe care le da diplomatia de la Kiev. De fiecare data cand Ucraina tranteste usa, Romania trebuie, cu calm, sa o redeschida. Mai ales ca acum Kucima isi da cu usa in cap. Timpul a fost diferit pentru cele doua tari. Invitarea Romaniei in NATO isi arata cu o saptamana inainte Pragai unul din multele avantaje. Maraiala Kievului nu mai ingrijoreaza Bucurestiul. Starneste insa un zambet amar...

Zeus din Milo

Neasemenea si poate trista trebuie sa fie trecerea prin lume a unei gimnaste de mare performanta in acest ultim sfert de veac douazeci. O traiectorie obisnuita de viata incepe sa conteze in societate cam de pe la 25 de ani, se impune, daca are cu ce, pana in 40, atinge varful intre 50 si 60, dupa care vine, inexorabil, declinul. Ce se intampla cu o fetita care incepe la 5 ani o existenta de ocnas, malaxata intr-o munca dura, neintrerupta, chinuitoare adesea? Dupa zece ani, daca are talent si sansa, va trai momente unice, in care ochii unei intregi planete sunt agatati de lujerele bratelor si picioarelor ei. Prabusiri si ascensii fabuloase in intinderea unui singur minut, nedreptati strigatoare la tavanul salii, triumfuri eclatante, toate consumate in 3, 4 cel mult 5 ani. Ce mai urmeaza? O cariera de antrenoare sau arbitra, incursiuni in lumea filmului sau a show-business-ului, mariaje, divorturi, avorturi. Nimic care sa poata egala intensitatea trairilor de vis ale adolescentei. Ati vazut ce privire are Milo a noastra? Tot calmul, toata puritatea si hotararea din lume stau adunate in acesti ochi. Alaturi de un barbat care ar avea o asemenea privire poti sa faci o incursiune in liniile inamicului, sa pui la cale un atentat sau sa treci printr-un lagar de concentrare. Si nici acel barbat nu stiu daca ar fi in stare, la capatul atator istovitoare zile de concurs, dupa o medalie de aur la sarituri si o cadere de pe barna neiertatoare, combinatie exploziva pentru echilibrul nervos, sa spintece podiumul solului intr-un exercitiu fulgerator, vibrant si net ca un stilet infipt intr-un trunchi. Vor trece anii si zeul din Milo va deveni Venus. Soldurile si sanii se vor rotunji, buzele vor schita altfel de surasuri, cearcane usoare si primele riduri vor inconjura ochii Laviniei Milosovici. Dar nimeni dintre cei ce ii vor sta in preajma nu va izbuti sa-i fie aproape cu adevarat decat daca va intrezari, dincolo de toate acestea, indestructibila, miniatura scanteietoare a fetitei cu ochi netulburati. Milo, un strop de cristal din inchipuirea lumii... Acest articol, mai putin supratitlul, a aparut in ziarul Adevarul din 3 august 1992, in zilele Olimpiadei de la Barcelona. Acum, zece ani mai tarziu, nu pot sa adaug decat ca, uitandu-ma la pozele alaturate, am trait senzatia pe care ti-o da privelistea unui cadavru intrat in putrefactie. (Alte amanunte in pag. Actualitate)

Educatie antitero la orele de dirigentie

Ministrul Ecaterina Andronescu a declarat, ieri, ca in orele de dirigentie elevii vor fi consiliati in legatura cu actele teroriste. "Elevii vor fi ajutati sa constientizeze atat consecintele care se vor rasfrange asupra celor care savarsesc acte teroriste, cat si cum sa se protejeze", a declarat ministrul Educatiei. Referitor la faptul ca multi profesori nu isi tin aceasta ora, inlocuind-o cu disciplinele teoretice, ministrul Andronescu a spus ca va cere directorilor sa aplice sanctiuni profesorilor care nu respecta legea.

Sediul Biroului de cetatenie - supravegheat de politie

eri, dupa aparitia in Adevarul a articolului referitor la retelele de mafioti moldoveni si ucraineni care au transformat intr-o afacere depunerea en-gros a cererilor pentru redobandirea cetateniei romane, mai multe patrule de politie si-au facut simtita prezenta pe str. Episcop Radu. Sediul Biroului pentru cetatenie este in continuare pazit de catre un dispozitiv al Brigazii speciale a Jandarmeriei. Asa cum am aratat in ziarul de ieri, redobandirea cetateniei romane de catre moldoveni si ucraineni a devenit practic un monopol din care se scot bani grei. Astfel, mafioti moldoveni si ucraineni - in baza unor procuri date de catre solicitanti - vin in Romania si depun zeci de dosare, pretul pentru un asemenea serviciu variind de la 50 pana la 400 de dolari. Moldovenii si ucrainenii au devenit mai interesati de redobandirea cetateniei romane incepand din iunie a.c., cand, printr-o ordonanta de urgenta, Legea cetateniei romane a fost modificata, in sensul acordarii unor facilitati. Este vorba de scutirea platii taxei consulare in valoare de 1.870.000 de lei, precum si de eliminarea interviului, hotararea de admitere sau de respingere a cererii fiind luata doar in baza analizei dosarului. Moldovenii si ucrainenii sunt interesati de obtinerea cetateniei romane pentru a putea dobandi, ulterior, pasaport romanesc si a avea cale libera spre Europa. Pentru ca in tarile lor de origine nu se stie decat ca au intervenit anumite modificari in procedura de obtinere a cetateniei romane, de aceasta lipsa de informare au profitat o serie de indivizi care au sesizat imediat afacerea. Acestia promit rezolvarea rapida a problemei, fac procura de reprezentare, incaseaza pretul, dupa care trimit la Bucuresti un curier care aduce cateva sute de dosare. Persoane care locuiesc in vecinatatea Biroului pentru cetatenie ne-au declarat ieri ca au vazut adesea masini "tari" cu numere din Moldova sau Ucraina, din care erau scoase asemenea dosare: "Oricum, ceea ce se intampla acolo este dubios. Se bat intre ei, este scandal mai mereu. Vin masini de cu noaptea. Nu mi se pare ca e ceva in regula, iar de vreo cateva saptamani, de cand s-a mutat aici acest birou, nu mai ai liniste". In momentul acordarii facilitatilor mai sus mentionate pentru cetatenii moldoveni si ucraineni, autoritatile romane nu au pronosticat aceasta avalansa de cereri. Astfel, optandu-se pentru procedura acordarii de bonuri de ordine, initial s-a apreciat ca 15 bonuri pe zi ar satisface cererea. Realitatea a depasit insa orice asteptari, astfel ca zilnic se primesc peste 300 de cereri. Cozile zilnice de la Biroul de cetatenie, aflat in subordinea Ministerului de Justitie, se datoreaza si numarului mare de solicitari, dar si faptului ca la primirea dosarelor lucreaza doar trei persoane. Doamna Nicola Tibacu, seful Biroului de cetatenie, ne-a declarat ca, in curand, vor mai veni inca trei persoane pentru a se putea face fata solicitarilor: "Pana in luna iunie, cand a intrat in vigoare ordonanta, personalul era suficient, intrucat problema cetatenilor moldoveni si ucraineni nu era in competenta noastra, ci a Ministerului de Interne, care avea in competenta si repatrierile". Problemele existente la Biroul pentru cetatenie au fost aduse la cunostinta Ministerului de Justitie chiar in cursul acestei saptamani: este vorba, pe de o parte, de insuficienta personalului, dar si de afacerile care se fac prin intermediul procurorilor de reprezentare. In cel mai scurt timp, speram ca vor fi luate si masurile de rigoare. Specialisti din cadrul Ministerului Justitiei ne-au declarat, neoficial, ca doua solutii ar putea fi eficiente: fie eliminarea prevederii legale conform careia cererile pot fi depuse si prin mandatar, fie posibilitatea depunerii cererilor de catre solicitanti la misiunile consulare ale Romaniei din Moldova si Ucraina.

Conturile bancare - la cheremul "organelor"

Guvernul Adrian Nastase nu se dezminte. Nici nu s-au stins bine ecourile scandaloasei ordonante ce transforma Autoritatea pentru Privatizare intr-un adevarat CSP - dandu-i dreptul de a interveni in activitatea societatilor cu capital privat - ca Executivul vine cu o noua gaselnita in materie de control absolut. Sub umbrela ambiguitatii, Cabinetul Adrian Nastase deschide larg usa abuzurilor, punand in pericol respectarea secretului bancar, a dreptului la confidentalitate al cetatenilor. Noua forma a legii privind combaterea evaziunii fiscale (adoptata in sedinta de joi) obliga bancile si celelalte institutii financiare ca, la solicitarea organelor de control, sa comunice existenta conturilor deschise de contribuabili, precum si informatiile privind operatiunile efectuate de acestia prin conturi deschise la aceste unitati, in conditiile legii. Care sunt aceste "organe de control" si in ce conditii pot "sparge" secretul bancar, dat fiind ca, potrivit legii bancare, doar procuratura si instantele de judecata pot solicita bancilor date confidentiale ? "Nu exista specificat in noul act normativ care sunt "organele de control", dar aceasta sintagma exista si in forma veche a legii privind combaterea evaziunii fiscale", ne-a declarat Claudiu Lucaci, purtatorul de cuvant al guvernului. El spune ca "inainte bancile erau obligate sa dea informatii doar despre existenta conturilor deschise de contribuabili, pe cand acum se adauga si cele privind operatiunile efectuate prin aceste conturi". Lucaci sustine cu tarie ca, de fapt, "nu este vorba despre o extindere a organelor (n.r. - abilitate sa ceara bancilor informatii confidentiale), ci doar a ariei de actiune a acestora (n.r. - de la date despre existenta conturilor la ce bani circula prin ele) si ca "nu se incearca depasirea atributiilor pe care le au organele de control". Spusele sale nu sunt confirmate de Ministerul Finantelor, care ne-a precizat ca avem de-a face cu o "extindere" a organelor abilitate sa ceara informatii confidentiale bancilor. Potrivit explicatiilor primite de la Finante, "organele de control" in cauza sunt Garda Financiara, Politia si Controlul Financiar Fiscal", dar ele nu sunt trecute in lege explicit. De ce? N-am reusit sa aflam. Tot de la Finante ni s-a spus ca in proiectul de lege amintit nu sunt specificate nici conditiile in care respectivele organele de control pot solicita bancilor informatii cu caracter secret. Fireste ca nu pledam pentru pastrarea secretului bancar in cazul evazionistilor sau al celor cu dosare penale "la activ", dar nu putem sa nu remarcam lipsa totala de transparenta a guvernului in aceasta actiune. De ce in lege nu scrie negru pe alb care sunt acele organe de control abilitate sa scotoceasca in conturile clientilor? Cine poate garanta ca Garda Financiara si Politia nu vor abuza de dreptul lor sau nu vor raspunde unor comenzi politice? O formulare periculos de confuza "Formularea "organe de control" este foarte confuza, deschizand calea abuzurilor si arbitrarului. Nu pot sa cred ca se deschide nejustificat accesul la secretul bancar, care trebuie sa ramana asa cum este. Legea bancara stabileste clar ca accesul la conturile clientilor se face doar din dispozitia scrisa a instantelor de judecata si a procuraturii", ne-a declarat Bogdan Baltazar, presedintele BRD-SocGen. La randul sau, Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), si-a exprimat mirarea vizavi de aceasta prevedere, care contravine legii bancare. "Nici ARB si cred ca nici BNR nu stiu nimic despre asta. E normal ca atunci, cand sunt emise acte normative cu incidenta in sistemul bancar, sa fie consultate si bancile", a afirmat Ghetea, adaugand ca "noi vom respecta legea care ne guverneaza, legea bancara, deasupra careia nu mai este decat Constitutia". La randul sau, consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu ne-a declarat ca "specialistii BNR sunt de parere ca sintagma "organe de control" este vaga si confuza". Vasilescu spera ca, pana ce proiectul va deveni efectiv lege, "vor interveni precizarile de rigoare".

Guvernul le ofera romanilor doua saptamani libere

Guvernul a stabilit zilele nelucratoare din perioada sarbatorilor de iarna, dispozitiile acestei hotarari urmand sa fie aplicate si de agentii economici din sectorul privat, "in masura in care partenerii sociali nu vor conveni altfel" - dupa cum a precizat purtatorul de cuvant al Executivului, Claudiu Lucaci. Astfel, zilele de 27, 30 si 31 decembrie 2002, precum si ziua de 3 ianuarie 2003 au fost declarate zile nelucratoare, pe langa cele deja stabilite legal (25, 26 decembrie, 1, 2 ianuarie) timpul de munca neefectuat urmand a fi recuperat in zilele de 30 noiembrie, 7 si 14 decembrie 2002. Salariatii din unitatile cu foc continuu, precum si din cele a caror activitate nu poate fi intrerupta in aceasta perioada vor beneficia de zile libere doar cu conditia de a asigura continuitatea functionarii acestor unitati. Pe toata perioada sarbatorilor, autoritatile administratiei publice locale vor lua masuri pentru ca agentii economici cu profil de alimentatie publica si de desfacere a carburantilor sa asigure continuitatea in aprovizionarea populatiei, iar unitatile sanitare sa acorde asistenta medicala necesara.

Madalin Voicu spera ca etnia romilor va fi respectata in 200 de ani

Ieri, pe la ora 11, Palatul National al Copiilor era inconjurat efectiv de zeci si zeci de automobile si de vreo 15 autobuze. Din acestea din urma cobora puhoi de oameni. Fiecare dintre ei purta cate trei stegulete: unul al Consiliului Europei, unul al Romaniei si unul al Partidei Romilor Social-Democrate, cu celebrul as de trefla, semnul electoral al formatiunii. Sala s-a dovedit neincapatoare, iar organizatorii s-au vazut depasiti de aglomeratie. Cine se astepta sa vada in sala traditionalele vestimentatii tiganesti s-a inselat, o singura tanara etalandu-si rochiile multicolore. Multa lume era pusa la 7 ace, dar predominau hainele scurte de piele. Nici ghiuluri nu s-au vazut prea multe. La ora 11,30, adunarea a inceput in acordurile Imnului national al Romaniei, primit cu lungi aplauze de sala. Ici si colo, fluturau stegulete tricolore si cate unul fredona si el imnul. Gheorghe Raducanu, liderul filialei, a deschis adunarea, precizand ca ea se tine cu cateva zile inaintea summit-ului de la Praga si vrea sa fie un semnal ca si romii doresc ca Romania sa faca parte din structurile euroatlantice. Nicolae Paun, presedintele PRSD, a tinut sa-si avertizeze consangenii sa nu se astepte ca de saptamana viitoare in Romania cainii sa umble cu covrigi in coada. El a laudat relatia la varf dintre PSD si PRSD, afirmand ca este buna, chiar foarte buna. Jos insa "ne omoara practica", intrucat sunt inca persoane in administratia publica locala care "pur si simplu ne sfideaza". Deputatul Madalin Voicu a transmis un mesaj din partea premierului Nastase, care, in rezumat, ar suna astfel: "Romii sunt o prioritate pentru guvern". Deputatul PSD a spus cateva cuvinte si despre Ion Iliescu, care "ar putea sa vina chiar la adunarea de fata", intrucat "cu etnia romilor are, probabil, mai multe afinitati decat cu alte minoritati". Apoi Madalin Voicu, ca de altfel si alti invitati, a adoptat un ton sfatos: "Muncesti ai, nu muncesti - nu ai. Imi veti spune ca si furtul, si cersitul sunt munci. De acord. Dar ele nu folosesc societatii, ci doar individului care le practica". Voicu a mai spus ca inteligenta recunoscuta a etniei sale ar putea-o aduce, prin munca, prin invatatura, prin cultura, in situatia de a fi "nu doar un partener egal cu majoritarii, ci un partener de invidiat". El a incheiat zicand ca ar vrea sa ajunga vremea in care sa vada etnia tiganilor respectata. "Asteptati-va deci sa traiesc 200 de ani", a glumit el. Si ministrul Dancu (care a transmis "un salut de gagiu") a fost pus pe sfaturi: sa va dati copiii la scoala, sa-i ajutati sa intre la facultati. A spus apoi cateva vorbe care i-au uns pe suflet pe cei de fata: "Romania este a noastra, a tuturor, nu numai a celor de etnie romana (...) Niciodata o majoritate nu intelege destul pe minoritari". In final, el a cules aplauze, afirmand ca "la invarteli suntem la fel cu totii".

Regele Mihai, convins ca imaginea Romaniei se imbunatateste continuu

La sfarsitul turneului sau de sustinere a cauzei Romaniei pentru integrarea in NATO, regele Mihai s-a intalnit, ieri, alaturi de familia regala, cu ambasadorii tarilor membre NATO si UE, la resedinta sa de la Palatul Elisabeta. Regele Mihai a tinut un scurt discurs in engleza invitatilor sai: "Ma bucur ca pot sa afirm ca imaginea internationala a Romaniei, desi nu este pe de-a-ntregul favorabila, se imbunatateste. Tarile dumneavoastra cunosc ce am realizat aici si au inteles atat importanta istorica a tarii noastre, cat si modalitatea prin care romanii pot contribui pe viitor in spatiul euro-atlantic", a spus regele Mihai, multumind ambasadorilor prezenti pentru eforturile tarilor lor pentru "deschiderea Romaniei catre lume". Dupa cum a precizat principele Radu, regele Mihai a vizitat in turneul pro NATO Spania, Danemarca, Norvegia, Belgia, Olanda, Suedia si Marea Britanie si il va incheia propriu-zis cu un discurs tinut astazi, la Casa NATO, in Bucuresti. Anuntul privind inceperea acestui turneu fusese facut public acum 8 luni, in sediul redactiei cotidianului Adevarul.