Rusia respinge din nou planurile antirachetă ale Washingtonului

Misiunea pe care ar fi trebuit să o ducă la îndeplinire emisarii americani la Moscova a eşuat. Secretarul de stat Condoleezza Rice, dar şi şeful Pentagonului, Robert Gates, s-au dus la Kremlin într-o misiune a „ultimei şanse” de înţelegere cu Rusia în privinţa scutului antirachetă. De rezultatul negocierilor putea depinde inclusiv venirea lui Vladimir Putin la summitul NATO din România. Însă, deşi auspiciile păreau favorabile în urma tatonării viitorului preşedinte rus Dmitri Medvedev, care aprecia că „un compromis este posibil”, după întâlnirea cu actualul şef al Federaţiei Ruse, discuţiile au apărut într-o altă lumină.

Atât surse din anturajul lui Robert Gates, cât şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, au indicat că „divergenţele dintre Rusia şi SUA pe tema scutului antirachetă rămân”, relatează Associated Press. Medvedev le-a spus celor doi care au ţinut să îi ia „pulsul” că doreşte să „stabilească o bază pentru continuitatea relaţiilor ruso-americane”. Mai exact, că va urma în liniile principale politica preşedintelui Putin, comentează Kommersant. Cu toate acestea, emisarii au stabilit că cei doi preşedinţi se vor întâlni faţă în faţă la summitul NATO pentru a stabili detalii posibile doar la acest nivel, potrivit aceleiaşi surse.

Oficial, şeful Pentagonului a subliniat că sistemul
antirachetă „nu va constitui o ameninţare” la adresa Rusiei. Însă este cea de-a doua vizită americană în exact acelaşi format, în decurs de şase luni, care se soldează cu un eşec. „Au trecut şase luni şi credem că la unele capitole putem pune punctul pe i şi să ajungem la o înţelegere”, a explicat Putin. Putin nu s-a referit însă la problema scutului antirachetă american, ci la Tratatul privind reducerea armelor strategice. Totuşi, de această dată, Condoleezza Rice şi Robert Gates au avut parte de o retorică mai calmă a preşedintelui rus, care nu s-a abţinut să mai vorbească de o nouă eră a Războiului Rece şi de „poliţistul mondial” SUA.

Ruşi în Afganistan, monedă de schimb?

Oricum, în ultima vreme, Rusia a mai marcat o victorie diplomatică. Cu ajutorul europenilor, problema aderării Georgiei şi Ucrainei la NATO (idee extrem de criticată de Moscova) a fost amânată pe termen nederminat. SUA au recunoscut deja neoficial că au făcut anumite „concesii” Rusiei – sperând să tempereze poziţia Rusiei faţă de planul american. În urmă cu câteva zile, cotidianul polonez Gazeta Wyborcza relata că Rusia s-ar fi oferit să ajute forţa NATO din Afganistan – ISAF – şi să trimită un contingent rusesc în teatrul de operaţiuni, dacă organizaţia nord-atlantică renunţă la a încuraja Ucraina şi Georgie să adere.

Mai mult, potrivit sursei poloneze, Rusia ar fi gata să pună la dispoziţia aliaţilor şi căile de acces spre Afganistan de pe teritoriul său, dar şi spaţiul aerian şi chiar baza sa militară din Uzbekistan. Momentul ar fi unul mai mult decât oportun, trupele NATO făcând faţă unor atacuri tot mai puternice ale talibanilor, în timp ce membrele alianţei refuză să-şi suplimenteze trupele.

România sprijină aderarea Georgiei, indiferent de poziţia internaţională

Preşedintele Senatului Româ­niei – Nicolae Văcăroiu, aflat într-o vizită la Tbilisi, a promis georgienilor sprijin pentru integrarea euroatlantică. El a subliniat
, potrivit Rompres, că discuţiile cu georgienii s-au axat pe demersul Georgiei în procesul de aderare la NATO, în perspectiva summitului de la Bucureşti. „Georgia are o susţinere constantă din partea noastră pentru a-şi îndeplini acest obiectiv binemeritat în privinţa unui salt în NATO”, a spus Văcăroiu.