SUA fac concesii Rusiei in privinta scutului antiracheta

Statele Unite s-au declarat dispuse sa amane incarcarea rachetelor de interceptare din Polonia si sa nu doteze radarul din Cehia cu capacitati de urmarire a unor tinte din Rusia, pentru a convinge aceasta tara sa accepte proiectul scutului american antiracheta, informeaza cotidianul rus Kommersant, citat de NewsIn.
Dupa ce mult vreme s-a opus vehement ideii unui scut american din Europa de Est, Rusia este pregatita in prezent sa il accepte, o schimbare de pozitie care intervine dupa ce Statele Unite s-au declarat dispuse sa faca o serie de concesii. Este vorba despre o promisiune scrisa de a nu incarca rachetele de interceptare, de a nu dota radarul din Cehia cu capacitati de urmarire a unor tinte pe teritoriul Rusuiei si de a permite accesul inspectorilor rusi la bazele scutului. Pe langa aceste propuneri concrete, americanii ar fi dispusi, de asemenea, sa nu insiste pentru integrarea Ucrainei si Georgiei in NATO, afirma Kommersant.
"Am discutat despre ceea ce s-a propus in octombrie. Martie este o luna mai optimista. Ce a fost a fost", a spus Lavrov, rezumand rezultatele negocierilor de marti cu secretarul de stat american Condoleezza Rice si al apararii Robert Gates, la care a fost prezent si ministrul rus al apararii Anatoli Serdiukov.
A trecut mult timp de cand oficialii americani au avut parte de o atitudine atat de prieteneasca din partea gazdelor lor ruse, comenteaza Kommersant, adaugand ca in mod evident in reuniunea de marti s-au facut propuneri decisive. Aparand in fata jurnalistilor americani luni seara, Gates a spus ca a fost surprins de bunavointa cu care i-au primit Vladimir Putin si succesorul sau, Dmitri Medvedev.
Rusia ar putea permite un al treilea sistem
de rachete in Europa

Marti, Lavrov a repetat ca "planul de a desfasura un al treilea sistem de rachete in regiunea Europei creeaza un risc" pentru tara sa, recunoscand insa ulterior ca, din moment ce intentiile americane sunt serioase, Rusia nu le va sta in cale, daca va primi garantii ca securitatea sa nu este amenintata.
Principala cerere a Rusiei a fost ca Statele Unite sa fie de acord sa faca in scris promisiunile pe care le-au facut verbal in octombrie. in primul rand ca scutul nu va incepe sa functioneze - de exemplu rachetele de interceptare nu vor fi gata de lansare - pana cand nu va exista confirmarea ca rachetele balistice iraniene sunt capabile sa ajunga in Europa. in al doilea rand, ca radarul din Cehia nu va putea sa urmareasca tinte din Rusia si, in al treilea rand, ca specialistii rusi vor avea acces la bazele din Polonia si Cehia.
Partea rusa afirma ca aceste propuneri au fost facute de Statele Unite verbal anul trecut, dar nu au fost incluse in propunerile scrise facute ulterior, lucru recunoscut de Condoleezza Rice. Potrivit lui Gates, Putin a primit bine propunerile, dar acestea urmeaza sa fie studiate aprofundat de experti.
si "cadrul strategic" al relatiilor bilaterale propus de americani este destinat sa sprijine indirect proiectul scutului. Administratia americana are nevoie de acest document pentru a arata ce succese a obtinut in relatiile cu Rusia si pentru a permanentiza schimbarile obtinute. Pe de alta parte, documentul este deosebit de important pentru scut, pe care urmeaza sa il mentioneze, cu atat mai mult cu cat doi dintre candidatii la Casa Alba au intentia de a reanaliza proiectul.
Presedintii Putin si Bush isi vor confirma acordul cu privire la scut si vor aproba un document comun final la summitul NATO de la Bucuresti, al carui succes este deosebit de important pentru administratia Bush. Astfel incat, potrivit surselor Kommersant, pe langa compromisul cu privire la scut, Statele Unite sunt dispuse sa faca si altele, in special sa nu forteze includerea Ucrainei si Georgiei in Planul de actiuni in vederea aderarii la NATO. La Casa Alba, se considera ca aderarea celor doua foste republici sovietice la NATO va ramane o prioritate pentru urmatorul presedinte, asa incat acestea pot fi invitate sa adere la orice alt summit. in prezent insa, Bush are probleme mai presante de rezolvat, conchide Kommersant.