Descentralizarea, o soluţie a reformei în educaţie, este primită cu reticenţă de sistem

Descentralizarea învăţământului preuniversitar, începută de peste cinci ani, ar putea fi soluţia reformei, însă nu se poate aplica din cauză că sistemul este refractar, iar noul proiect ministerial nu aduce mari schimbări faţă de situaţia actuală din şcoli, spun specialiştii chestionaţi de NewsIn.

Acest proces, care înseamnă de fapt autonomie pentru şcoli, atât din punct de vedere financiar
, cât şi pentru alegerea programei şcolare sau în alegerea profesorilor pe care îi angajează, nu este o noutate în istoria reformei educaţiei.

Fostul ministru, Mihai Hărdău, în prezent preşedinte al Comisiei de educaţie din Senat, îşi aminteşte care au fost piedicile pe care descentralizarea le-a avut în perioada ministeriatului său. "Când am ocupat fotoliul de ministru, era deja pe rol un proiect al Băncii Mondiale privind finanţarea per elev, coordonator fiind un polonez. Acesta a elaborat o formulă de finanţare încărcată cu coeficienţi, greu perceptibilă de media, care au luat în derâdere infantilă tot ce era legat de acest aspect. Proiectul, bun, zic eu, trebuia pilotat în opt judeţe care aveau putere de decizie în detrimentul ministerului, cu o formulă de finanţare ce obliga la eficienţă educaţională şi la reducerea risipei", spune fostul ministru.

Eventuale rapoarte ale pilotării descentralizării nu există, în prezent, la Ministerul Educaţiei, din cauză că organismele care se ocupau de acest lucru au dispărut odată cu schimbarea mandatelor miniştrilor.

Fostul ministru Hărdău consideră că, printre problemele pe care le-a întâmpinat aplicarea descentralizării, se numără birocraţia, sistemul închis şi împotrivirea celor direct
implicaţi.

"Exista un front comun - părinţi, primari, sindicate - de împotrivire, din cauza faptului că, de exemplu, în mediul rural, dispar locuri de muncă în şcolile cu puţini copii, dispare şcoala primarului, care pierde electoral, apare competiţia între satele din comună, care să deţină o şcoală mai mare. În ceea ce priveşte sindicatele, ele sunt exponentul mediocrităţii şi vor lupta pentru mediocritate, pentru că performanţa înseamnă disciplină, multă muncă, efecte de bilanţ. În prezent, Statutul personalului didactic fixează până la îmbălsămare orice profesor titular", mai spune Hărdău, care subliniază că până acum descentralizarea s-a aplicat cu multa stângăcie şi cu lipsă de curaj şi decizie.

Despre proiectul aflat în prezent în dezbatere publică, Hărdău afirmă că este în continuare refractar şi nu aduce modificări de fond. "La părţile este lăsată o mare paranteză deschisă amatorismului şi conservatorismului. Finanţarea trebuie să fie per elev, clar, tăios. Ar rezulta implicit celelalte deziderate. Am râs când am citit la finanţare ", spune Hărdău.

De aceeaşi părere este şi fostul ministru Mircea Miclea, în prezent preşedinte al Comisiei prezidenţiale pe educaţie. "Descentralizarea ar trebui să fie completă pe toate aspectele, administrativ, financiar, curricular şi de personal. De exemplu, şcoala ar trebui să angajeze profesorii, nu sistemul de educaţie, aşa cum un inginer nu este angajat al economiei naţionale. Titularizarea, aşa cum o ştim, e anormală, dacă un profesor este concediat pentru că este slab, inspectoratul şcolar este obligat să-i găsească alt loc de muncă, în altă şcoală, unde să distrugă alţi copii", spune Miclea.

Comisia prezidenţială condusă de Miclea a propus, în luna mai a acestui an, un pachet de legi pentru reformarea sistemului de educaţie. În acest proiect este inclusă şi descentralizarea. "Descentralizarea este un element extrem de important pentru reformă, însă trebuie făcută cum trebuie. În proiectul ministerial se face, de exemplu, finanţare per elev, dar acest tip de finanţare este doar cu numele. Unul dintre motive
ar fi că pentru finanţarea ar trebui să se facă şi pentru instituţiile private la fel cum se face pentru cele de stat. Nu ar trebui să conteze tipul furnizorului, ci calitatea
produselor oferite. Pentru că, până la urmă, statul investeşte într-o generaţie pregătită. În plus, în felul acesta, companiile
private ar fi stimulate să construiască şcoli şi grădiniţe, chiar pe lângă sediul firmei, pentru a-şi fideliza angajaţii. În felul acesta s-ar fi rezolva şi problema crizei de locuri în grădiniţe", spune Miclea.

Proiectul de lege privind descentralizarea sistemului preuniversitar conceput de Ministerul Educaţiei a fost timp de mai multe luni discutat cu sindicatele din educaţie. În urma negocierilor, acestea au obţinut păstrarea titularizării în sistem, obiectiv fixat şi în acordul semnat în mai, pentru renunţarea la grevă şi reducerea ponderii reprezentanţilor primăriei şi comunităţii în Consiliul de administraţie al şcolii de la două treimi la 50%.