La ţară se bea nitrat rece de izvor!

Majoritatea sătenilor consumă apă din fântâni şi izvoare, multe fiind contaminate cu nitraţi peste limita admisă. Potrivit reprezentantului Autorităţii de Sănătate Publică, Nicoleta Valea, anul trecut cam peste tot s-au găsit fântâni contaminate, însă cele mai multe - în localităţi precum Târlişua, Miceştii de Câmpie, Nuşeni, Reteag sau Urmeniş. Chiar dacă ASP anunţă primăriile că apa anumitor fântâni sau izvoare nu este potabilă, oamenii tot o consumă în condiţiile în care în unele comune sunt foarte puţine surse de apă. O situaţie cerută de ASP de la primării relevă faptul că în Bistriţa-Năsăud există localităţi cu o medie de 50-70 de locuitori la o fântână, în unele locuri neexistând nici măcar reţele de apă captată de privaţi de la izvoare de coastă. Primăria din Urmeniş a raportat 22 de fântâni la aproximativ 2000 de locuitori, cea din Rebra - 22 de fântâni la o populaţie de aproape 3000 de oameni, cea din Budeşti - 26 de fântâni şi 5 izvoare la circa 2000 de locuitori, iar cea din Miceştii de Câmpie - 52 de fântâni la aproape 1300 de locuitori. Şi exemplele pot continua... O mare parte dintre primari nu conştientizează riscurile poluării apei, dar nici nu cunosc obligaţiile pe care le au în a asigura apă potabilă pentru familiile cu copii
, care nu au posibilitatea financiară de a-şi cumpăra apă îmbuteliată, iar fântâna este contaminată.
În cele mai multe cazuri, contaminarea fântânilor cu nitraţi este cauzată de folosirea iraţională a îngrăşămintelor chimice sau organice (bălegarul de grajd), dar şi de amplasarea latrinelor sau a grajdurilor prea aproape de fântâni. Deşi populaţia de la ţară prezintă o rezistenţă crescută la intoxicaţia cu nitraţi, riscurile pe care le atrage consumul acestei ape sunt semnificative mai ales pentru gravide şi copii. Bolile
cronice ale ficatului au o frecvenţă crescută, problemele de sarcină se triplează, sunt afectate pielea şi ţesuturile şi sunt favorizate bolile cardio-vasculare. Cea mai gravă afecţiune rămâne, însă, “boala albastră de fântână”, care provoacă la copii hipoxie tisulară. Un simptom important al bolii este cianoza (albăstrirea), care apare iniţial la nivelul buzelor, nărilor, mâinilor şi picioarelor. La sugarii hrăniţi cu lapte praf preparat cu apă contaminată puternic, intoxicaţia poate fi fatală. Anual, în România sunt înregistrate 70-80 de cazuri de intoxicaţii cu nitraţi, anul trecut 3 copii din Bistriţa-Năsăud fiind depistaţi cu cianoză infantilă.